Depresia este o boală perfidă care se infiltrează adânc în felul în care gândește pacientul. Acesta ajunge treptat să aibă reacții ciudate la lucruri sau expresii aparent banale spuse de cei din jurul său. Evident, cei care nu sunt bolnavi nu înțeleg ce se petrece și ajung fie să se depărteze de depresiv, fie să spună lucruri care pe acesta îl fac să sufere.
„Toată lumea are probleme”
E un adevărat, toată lumea are probleme într-un fel sau altul. Dar nu asta vrea să audă depresivul din gura cuiva care îi este în preajmă. Poate e vorba de cineva din familie, poate chiar partenerul de viață! Poate e vorba de un prieten sau de un coleg. Pacientul pune preț pe cuvintele oamenilor din jur, tocmai de asta contează ce i se spune. Un cuvânt îl poate ridica sau îl poate coborî în cea mai adâncă stare de depresie pe care o poate experimenta. Are nevoie de o vorbă bună, de încurajare – dar nu bombastică, ci una realistă. De o vorbă urmată de fapte. Cel mai mult contează să-i înțelegi boala și să reiasă asta din comportamentul tău.
„Vrei să te faci bine?”
Desigur că vrea! Cine își dorește să fie bolnav? Vlăguit. Să vadă cum viață curge pe lângă el…? Problema e că nu mai are putere să facă ceea ce făcea altădată și cuvintele tale îl fac să se simtă un ratat. Poate că era o persoană energică înainte să se îmbolnăvească, iar acum e doar o umbră a ceea ce era. Crezi că pacientul nu știe asta? Poate că are nevoie să fie luat de mână și dus la cel mai bun medic pe care l-ai găsit. Poate că trebuie să-i aduci aminte când să-și ia tratamentul, să-l ajuți să doarmă atunci când pune capul pe pernă sau să fii de partea lui atunci când urmează psihoterapie. Știind că se poate baza pe ține, va obține rezultate mult mai repede.
„Totul e în mintea ta”
Depresia acționează pe mai multe planuri. Nu este doar o tristețe cuibărită în creierul pacientului. Este un dezechilibru chimic la nivelul creierului, este un model defectuos de comportament, este incapacitatea de a fi el însuși așa cum era înainte de boală. Și cel mai tare îl doare această neputință și faptul că uneori chiar și cei dragi ai săi îl cred nebun. „Te duci la psihiatru și la psiholog, deci ești nebun cu acte”.
Acesta este un mit pe care pacienții cu depresie îl suportă zi de zi pe pielea lor. Și nu, nu sunt nebuni. Sunt bolnavi, au o neputință. Au nevoie de ajutor. Tot ajutorul care li se poate oferi.
Business image created by Katemangostar – Freepik.com